Orice industrie, orice domeniu de activitate, orice companie şi orice produs ori serviciu creat şi oferit pe piaţă generează un anumit impact social şi de mediu. Orice producător de bunuri şi servicii, de la companii din industriile extractive şi prelucrătoare de materii prime, producători de energie, fabrici de autoturisme şi transportatori până la fabricile de medicamente, de la fermieri şi fabrici din industria alimentară până la producătorii de alcool şi tutun, de la bănci şi dezvoltatori imobiliari până la distribuitorii de produse de larg consum şi trusturile de presă generează nu doar beneficii publice, ci şi externalităţi negative, efecte nedorite asupra angajaţilor, consumatorilor, publicului larg, comunităţilor sau mediului. Este tot mai larg acceptată ideea că în operaţiunile de afaceri şi în deciziile privind obiectivele şi strategiile de profit şi de dezvoltare, companiile trebuie să aibă în vedere nu doar aşteptările proprietarilor sau interesele pe termen scurt ale acţionarilor, ci şi efectele sociale negative şi riscurile de mediu pe care le produc.

Dincolo de aceste premise, în acest spaţiu al responsabilităţilor în raporturile dintre firme şi societate se nasc nenumărate întrebări ale căror răspunsuri sunt uneori limpezi, dar ignorate, alteori dificile sau într-o permanentă negociere. Care sunt responsabilităţile morale sau sociale ale unei companii într-o situaţie particulară? Ce costuri sociale şi de mediu sunt acceptabile pentru beneficiile publice create de o anumită companie? Putem evalua obiectiv şi raporta imparţial impactul social şi de mediu al unei firme? Ce standarde avem la dispoziţie pentru a aprecia comportamentul unor oameni de afaceri şi operaţiunile unor companii? Este aderarea la un standard de responsabilitate corporatistă o garanţie pentru bunele intenţii şi comportamentul proprietarilor şi managerilor? Ce presupune imp