Nu-mi place deloc de Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale. Întâi, pentru că n-are nimic din charmul lui Borbely Laszlo, graţia Elenei Udrea sau relaxarea lui Cseke Attila. Dimpotrivă, senzaţia mea e că vrea mereu să împungă cu privirea pe cineva, iar atunci când vorbeşte o face răstit, ca să nu zic repezit. E un antipatic…

Apoi, pentru că a fost făcut general peste noapte. Am tot respectul pentru instituţia Armatei, dar după părerea mea cine i-a pus cele trei stele pe umeri trebuia să se mai gândească puţin, pentru că nu prea se ştie cum a fost avansat din gradul de căpitan la cel de maior, locotenent colonel şi colonel şi la ce armă. Să fii făcut general la excepţional, fără nici un război la activ, e ca şi cum ai fi scriitor fără nicio carte scrisă sau chirurg cu zero operaţii la activ…

Nu în ultimul rând, omul a fost membru marcant al PSD, partid din rândurile căruia a demisionat în 2009, pentru a înfiinţa UNPR, formaţiune politică de voturile căreia soarta Guvernului a depins nu o dată. În termeni militari trecerea dintr-o tabără în alta înseamnă dezertare…

Desigur, sunt şi alte tare prezentate de presă de-a lungul timpului, în special tranzacţiile imobiliare, se pare specialitatea casei. Dealtfel, ultima vizită a sa în Mureş a fost una cu scop imobiliar…

Generalul Oprea a fost ieri la Târgu-Mureş unde a participat la înmormântarea unui erou, de unde a plecat fără demnitate. Fără să spună de ce în ultima vreme cad atâtea avioane şi elicoptere militare. Sau de ce nu face nimic pentru siguranţa ostaşilor. Sau de ce nu-şi dă demisia. Un ministru cu onoare asta ar fi făcut…

Nu-mi place deloc de Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale. Întâi, pentru că n-are nimic din charmul lui Borbely Laszlo, graţia Elenei Udrea sau relaxarea lui Cseke Attila. Dimpotrivă, senzaţia mea e că vrea mereu să împungă cu privirea