Nu doar românii s-au împrumutat, de-a lungul timpului, în monede exotice. Peste 66 miliarde de yeni japonezi, 48,4 miliarde de woni sud-coreeni, 66 milioane şi jumătate de franci elveţieni şi 261,4 milioane de dolari canadieni – acestea sunt datorii pe care le are chiar statul român, potrivit datelor pentru luna august 2010, publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Acestea reprezintă doar o mică parte din suma totală pe care ţara noastră o are de returnat finanţatorilor externi. Datoriile în monedele menţionate deţin o pondere de puţin peste 2% din suma totală de 179,3 miliarde lei.
"Sunt sume nesemnificative, sunt firimituri", comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank. Împrumuturile în aceste monede au fost contractate de guvern. Datoriile autorităţilor locale sunt în lei, euro şi dolari americani.
De unde provin datoriile către japonezi
Partea leului din datoria totală îi revine creditului în lei, care deţine o pondere de 45,3% din total, urmat îndeaproape de cel în euro cu 42%, la finele lunii august. Din totalul datoriei, cele în dolari americani se ridică la 5,17%, iar tranşele atrase de la FMI se cifrau la 5,45%.
Datoriile statului român în aceste monede mai neobişnuite sunt, în mare parte, consecinţele acordurilor bilaterale de finanţare pentru realizarea unor proiecte speciale, explică Ionuţ Dumitru.
"Cel mai probabil, pentru aceste proiecte, autorităţile române au contractat credite prin împrumuturi directe de la aceste state, în valuta ţărilor respective", adaugă economistul.
Chiar la începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a bătut palma cu Japonia pentru un credit de 41,87 miliarde yeni (315 milioane euro) pentru construirea liniei de metrou care să lege Bucureştiul cu Aeroportul Internaţional "Henri Coandă".
