Planurile executivului spaniol pentru revenirea imigranţilor acasă au eşuat în Castellon, semnalează miercuri El Periodico Mediterraneo, şi atrage atenţia că mulţi dintre străini nu revin acasă, ci preferă să plece în alte ţări ale UE ori în alte provincii din Spania.
În cazul românilor, pentru care există şi un plan de revenire umanitară, asociaţiile susţin că aceştia preferă să rămână în Spania, unde au aceleaşi griji ca toţi spaniolii: să caute în continuare de lucru, şi să aştepte să vadă cum evoluează lucrurile.
Cristina Dobre, de la asociaţia românilor din Castellon, susţine că aceia care revin acasă o fac pentru că au acolo rude sau chiar pot să-şi deschidă vreo afacere. Însă cei care au în Spania ipoteci sau primesc vreun ajutor, orice venit, sunt motivaţi astfel să rămână, să-şi caute în continuare de lucru, ori să plece, cel mult, în alte oraşe spaniole.
În ciuda faptului că în Castellon se află peste 17.000 de imigranţi fără locuri de muncă, numai 237 au cerut ajutorul guvernului, prin planul de revenire voluntară în ţările de origine, care le permite primirea anticipată a ajutorului de şomaj. Iar românii care pot reveni acasă prin intermediul unui plan de revenire umanitară pentru persoanele aflate în situaţie de vulnerabilitate socială, nu au apelat nici măcar la acest plan, în Castellon.
În Spania sunt înregistrați oficial circa 800.000 de cetățeni români, însă se estimează că numărul real este de peste un milion. Dintre aceștia, 300.000 contribuie la asigurările sociale, iar aproximativ 90.000 beneficiază de ajutor de șomaj. Criza internă din sectorul imobiliar s-a suprapus crizei de la nivel global, ceea ce a făcut ca rata șomajului să atingă pragul alarmant de 20%. În prezent, peste patru milioane de persoane se află în căutarea unui loc de muncă.
Comunitatea românească, cea mai mare în rândul emigr
