Meseria de pălincar este una cu mare trecere în Transilvania. Câţiva meşteri bătrâni păstrează secrete vechi de sute de ani.
Cea mai cunoscută băutură tradiţională a ardelenilor, pălinca, este preparată chiar în aceste zile în distileriile din Transilvania. Tare şi aromată, ea este un motiv de mândrie pentru locuitorii din această zonă. „Ardelenii sunt la fel de mândri de pălinca lor precum sunt scoţienii de whisky sau francezii de cognac", glumeşte Aurel Tinca, proprietar de cazan de ţuică din Sălaj. Însă dincolo de mândrie, pălincăriile în care focul de sub cazane arde neîntrerupt zi şi noapte ascund secrete păstrate cu străşnicie. Unii dintre meşteri au acceptat totuşi să le dezvăluie.
Prune „bistriţe" şi cireşe
După părerea lui Gheorghe Stoica, din judeţul Mureş, comuna Şăulia de Câmpie, există două feluri de pălincă despre care poate vorbi numai de bine. „Îi un fel pregătit din prune bistriţe, cum le zicem noi aicea. Îs prune mari, albastre şi foarte dulci. Din aste iese cea mai bună pălincă de prune. Noi ştim să o preparăm bine, dar şi bistriţenii. Şi mai la nord ştiu oamenii să prepare pălincă bună. Sălăjenii şi maramureşenii îs mari meşteri, iar din Satu Mare ăia care ştiu să facă cea mai bună pălincă de prune îs ăia de la Turţ", spune plin de importanţă bătrânul de 83 de ani, care se laudă că a băut tone de pălincă până acum. Gheorghe Stoica mai spune că „la fel de bună îi pălinca de cireşe. Io am băut pălincă extra de cireşe la Dateş, lângă Iernut, la Cireşoaia, în Bistriţa, şi la Certeze, în Satu Mare. În cazul ăsta secretu-i ca fructele să fie cât mai zemoase", spune bătrânul.
Pălincă made in Apuseni
În Munţii Apuseni, oamenii fac pălincă de prune, de mere şi de caise. Aurel Giurgiu din comuna Călăţele spune că nu doar fructele sunt importante, ci şi lemnele folosite pentru foc. „Cele mai bune îs alea de fag. Dacă arzi butuci