România va continua relaţia cu FMI şi după ce actualul acord se încheie, în aprilie 2011.
Deşi actualele negocieri decurg greu, iar FMI a amânat următoarea tranşă până când România îşi va respecta promisiunile, Guvernul a ajuns la concluzia că nu are altă variantă de-a asigura în continuare finanţarea deficitului bugetar decât sub umbrela FMI. Cel mai probabil, acordul va fi unul de tip precautionary, ceea ce înseamnă că FMI va continua supravegherea, dar nu ne va vira bani decât în caz de urgenţă.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că negocierile pentru un nou acord cu FMI, Banca Mondială şi UE vor începe în ianuarie, urmând ca, în cazul în care se va ajunge la o formă convenabilă, acesta să vină în continuarea actualului acord, care se încheie în aprilie 2011. „Nu vă pot da detalii, dar vă pot spune că, în baza acordului majorităţii, vom începe negocierile pentru un nou acord cu FMI, BM şi UE în luna ianuarie în aşa fel încât, în cazul în care vom ajunge la o formă convenabilă României, acordul să intre în vigoare în continuarea celui care se termină în luna aprilie, dacă, prin îndeplinirea condiţionalităţilor, acordul va fi dus până în luna aprilie", a spus Traian Băsescu. Condiţia fără de care prezentul acord se rupe este adoptarea Legii salarizării unitare, a Legii pensiilor şi a Legii bugetului de stat.
În cazul unui acord preventiv, principala ţintă urmărită de experţii de la Washington ar fi încadrarea în deficitul bugetar. În schimb, Guvernul ar putea avea o libertate mai mare de a face reglaje fine, care să includă chiar reducerile de fiscalitate refuzate acum de Fond. Potrivit liderului de grup parlamentar al minorităţilor, Varujan Pambuccian, condiţiile de negociere vor fi mai calme. „Atunci când vom negocia un nou acord cu FMI, de data aceasta accentul trebuie să-l punem foarte serios pe condiţii mai prietenoase pentru med