Un think-tank intrat recent pe scena publică românească, Fundaţia Creştin-Democrată, anunţă că, alături de infuzarea valorilor creştin-democraţiei moderne europene în societatea românească, unul dintre obiective îl reprezintă cristalizarea polului creştin-democrat. Aspect care a dat naştere la polemici şi presupoziţii cum că F.C.-D. fie se pregăteşte să înlocuiască un partid politic, fie să devină o anexă a unui partid politic.

De fapt, ce aduce nou această fundaţie în România? Unde se poziţionează creştin-democraţia într-o construcţie politică în care nu mai există o delimitare clară între dreapta şi stânga? De ce ar avea, acum, succes în România o doctrină care îşi propune să rezolve problemele societăţii pe baza umanismului creştin? Cum se va produce cristalizarea polului creştin-democrat? Sunt întrebări la care oferă răspuns unul dintre membrii fondatori ai Fundaţiei Creştin-Democrate, profesorul universitar dr. Radu Carp, directorul Institutului Diplomatic Român.

„Iniţiativa aparţine exclusiv unor persoane care şi-au finalizat studiile şi au activat după ’89”

Aţi participat, recent, în calitate de membru fondator, la lansarea Fundaţiei Creştin-Democrate, un think-tank care anunţă promovarea valorilor fundamentale ce au construit Europa. Unde se poziţionează creştin-democraţia într-o construcţie politică în care nu mai există o delimitare clară între dreapta şi stânga?

Aş începe prin a spune câte ceva despre această iniţiativă. Este vorba despre un demers aşteptat o perioadă foarte îndelungată de timp. Practic, de 20 de ani se fac seminarii, conferinţe, dezbateri pe această temă : Este, oare, posibilă creştin-democraţia în România? Sub ce formă?, Cum ar trebui ambalată politic?

Eu cred că, după 20 de ani, am ajuns acum la un moment de maturitate ca societate, astfel încât persoane dintr-o altă generaţie, car