Tergiversările judecătorilor, nesfârşitele chichiţe avocăţeşti şi viciile de procedură din România au făcut să treneze un conflict comercial internaţional care durează din anul 1983. Companiile Metalexportimport şi ThyssenKrupp se judecă pe „teritoriul“ juridic românesc de acum 27 de ani, pe un contract de 48 de milioane de euro.
Germania datorează BNR peste 18 miliarde de euro, din 1939
Presa străină a început deja să adreseze întrebări unor instituţii juridice din România, încercând să afle cum este posibil ca un litigiu comercial internaţional să dureze mai mult de un sfert de secol. Este vorba despre conflictul pornit de la o livrare de tablă groasă desfăşurată la începutul deceniului '80 din secolul trecut, pe care furnizorul ICE Metalexportimport pretinde că beneficiarul Otto Wolf (astăzi ThysenKrupp) nu a mai plătit-o.
Valoarea contractului, adusă la zi, este de 48 de milioane de euro. O miză care a încins atât de mult „piaţa" locală a litigiilor comerciale - şi chiar a bulversat într-un fel lumea judecătorilor - încât nici până azi lucrurile nu sunt tranşate definitiv.
Filmul evenimentelor
1981. Întreprinderea de Comerţ Exterior Metalexportimport livrează în SUA nouă vapoare de tablă laminată groasă, cumpărată de la Combinatul Siderurgic Galaţi, plătind marfa în întregime producătorului intern. Combinatul a primit banii, iar ICE Metalexportimport a devenit proprietara mărfii, preluând însă şi eventualele riscuri. Din acest moment s-a pus problema recuperării banilor de la cei care au cumpărat-o mai departe, fapt pentru care, doi ani mai târziu, Metalexportimport iniţiază un proces în care pârâţii sunt Otto Wolf Handelsgesellschaft GmbH, Otto Wolff America Inc şi ThyssenKrupp Steel Beteiligungeng GmbH.
1983. La 30 decembrie, ICE Metalexportimport declanşează o primă acţiune la Judecătoria Sectorului 1. @N
