Ringul politicii nu-i mai ajunge lui Victor Ponta, aşa că a început să le împartă lovituri şi spectatorilor, iar primul pe listă este scriitorul Mircea Cărtărescu.

Victor Ponta, ca orice socialist care se respectă, a început să se preocupe de viaţa intelectuală şi a debutat printr-o critică dură la adresa celui mai cunoscut scriitor autohton, Mircea Cărtărescu, şi a celui mai redutabil pamfletar din presa românească, Mircea Mihăieş. Tânărul lider PSD îi numeşte pe cei doi „intelectualii Führerului" şi încearcă să demonstreze prin simplificare, deformare şi caricaturizare că între aceştia şi propagandiştii nazismului ar exista nenumărate asemănări. De fapt, prin logica intolerantă la care apelează, Victor Ponta îşi dă frâu liber reflexului nostalgic, de care socialiştii continuă să fie condiţionaţi, în ciuda unei jumătăţi de secol de autoritate arbitrară.

Înfierarea intelectualilor, mai cu seamă a celor care gândesc altfel, devine noua preocupare a celui mai tânăr lider politic român, care are printre modelele sale personalităţi ce au traumatizat istoria secolului 20. Victor Ponta nu este un idealist rebel, ci un admirator declarat al revoluţionarului terorist Che Guevara, pe care îl pastişează în discursuri şi chiar ar vrea să-l urmeze la umbra instrumentarului democratic. Liderul PSD s-ar transforma în revoluţionar de profesie şi s-ar pune în fruntea maselor dezlănţuite, scandând „Moarte intelectualilor!", dar înţelege că lucrurile s-au schimbat din 1990 încoace, aşa că se limitează să lucreze doar cu sindicatele şi cu micii mercenari ai revoltelor de stradă. Derapează însă periculos în ultima vreme, nu doar prin populismul exagerat, ci mai ales prin incitarea oamenilor, prin provocările periculoase la care apelează şi prin denaturarea permanentă a realităţilor economice. Înainte de a-l acuza pe Mircea Cărtărescu de discurs nazist, Victor Pont