Am citit, recent, romanul Cel pe care ţi-l doreşti (...e mai aproape decît crezi) de Jill Mansell (traducere de Liliana Andronache, Leda, 2009). Din titlu îţi poţi da seama că e vorba de un roman-reţetă: unul care îţi dă sfaturi despre cum să reuşeşti în viaţă şi în dragoste, dar nu de-a dreptul, ci aplicate la o situaţie sau alta.
Cu alte cuvinte, un how to do it în probleme feminine... fiction. Tonul sfătos al „tratatelor“ de genul Regulile. Cum se cucereşte un bărbat (Ellen Fein, Sherrie Schneider, traducere de Oana Vlad, Humanitas, 1997) e înlocuit de cel al unei naraţiuni alerte şi minim introspective. Descriptive şi în privinţa sentimentelor: e bine să ştim cum i se pare cutare personaj altuia, dar nu neapărat şi de ce. Ne mişcăm „în timp real“ pe lîngă eroii noştri.
Mai bine zis, alături de eroinele noastre. Căci, deşi, firesc, există şi bărbaţi în carte, perspectiva preponderentă este una feminină. Cartea ne învaţă pe noi, fetele zise de 30 de ani, cum să ieşim din situaţii de criză, aparent imposibil de rezolvat.
Aceste situaţii, în cazul cărţii de faţă, sînt: moartea soţului, într-un mod îngrozitor (în urma unei supradoze – Notă: acţiunea se petrece în Anglia...) – în ce o priveşte pe eroina numită Carmen; şi despărţirea de un alt soţ pe care l-a prins înşelînd-o, în cazul celeilalte eroine, Nancy.
DE ACELASI AUTOR Listă de cadouri Mica doză de transcendent (Alte) filme de Crăciun Decembrie timpuriu Desigur, istoriile lui Carmen şi Nancy constituie doar firele principale ale acţiunii sau, mai bine zis, ale acţiunilor. Firele secundare sînt mult mai numeroase şi mai alambicate, în genul filmelor cu o duzină de personaje prezentate în paralel în situaţii asemănătoare (de pildă, Valentine’s Day – 2010, în regia lui Garry Marshall).
M-am oprit asupra romanului de faţă deoarece mi s-a părut că, vorba Planetei Moldova în „Alime