Majoritatea specialiştilor care lucrează în medii poluate cu tot felul de substanţe primesc un spor de toxicitate. Acesta reprezintă o compensare pentru riscul de sănătate la care se expun cei care muncesc zilnic într-un astfel de mediu. Un astfel de spor trebuie să primească cei 17 milioane de români aflaţi în ţară şi care suportă extrem de greu nivelul noxelor portocalii.

L-am auzit zilele trecute pe preşedintele Băsescu vorbind despre "majoritatea toxică". Cea care guvernează acum, care fură voturi şi măsluieşte rezultatul la legea pensiilor sau ridică mâna din prostie, fără să ştie ce legi au trecut. Descrierea plastică pare o tentativă de extragere a preşedintelui din responsabilitatea evidentă pe care o poartă. După ce răul a fost făcut, intervine domnia sa într-un interviu televizat şi spune: acolo a fost bine, dincolo nu a fost bine, sunteţi nişte toxici. Ai cui?

Se nasc atât de multe întrebări: Cine o ţine în braţe pe Roberta Anastase? De către cine a fost ea propulsată în această înaltă funcţie, în ciuda nepriceperii evidente? De ce n-a binevoit preşedintele să iasă în public să ceară demisia Robertei Anastase pentru hoţia oribilă din noaptea de 15 septembrie? Preferă şefului statului complicitatea în hoţie cu "toxicii", riscând să fie considerat şi domnia sa la fel? A fost nevoie de încă o gafă incredibilă a majorităţii parlamentarilor PDL pentru ca mai marele zilei să accepte că ceva este în neregulă gravă în Parlament. Instrumentul întoarcerii legilor privind scăderea TVA la alimente de bază şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 RON e doar o jumătate de responsabilitate prezidenţială.

Dacă se consideră încă un personaj democratic, şef al unui stat european, preşedintele Băsescu e obligat să ceară demisia celor implicaţi în porcăriile de la Camera Deputaţilor, din ultimele două luni. Bunul simţ şi minimul respect pentru