Opt craioveni au reuşit, după îndelungi aşteptări, doi ani prin sălile de judecată şi trei luni după învestirea cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), să obţină despăgubiri băneşti pentru casele naţionalizate în perioada comunistă. „Ce nu au reuşit să primească de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) au obţinut în instanţa de judecată. Sunt persoane cu vârste cuprinse între 60 şi 80 de ani. Dacă în anul 2009 au primit despăgubiri numai două persoane din Craiova, în acest an, numărul a fost mult mai mare, opt, cărora li se adaugă patru persoane aflate în faza de executare“, a declarat Dragoş Georgescu, reprezentantul Asociaţiei persoanelor deposedate abuziv.

Un caz răsunător privind restituirea sau acordarea de despăgubiri compensatorii este cazul Solon. De această dată, despăgubirile au fost obţinute chiar la CEDO. Aici, obiectul cauzei este un teren în suprafaţă de 2.140 mp situat în zona I a Craiovei şi este vorba chiar de Grădina Botanică, pentru care Ileana Solon trebuie să primească de la statul român 115.000 de euro, la care se adaugă 3.151 de euro cheltuieli de judecată. Din 2001, fostul proprietar a început demersurile pentru restituirea terenului sau despăgubiri băneşti. S-a adresat Universităţii din Craiova, actualul deţinător al terenului, apoi Prefecturii Dolj. În anul 2003, cazul a ajuns la Judecătoria Craiova, iar apoi la Curtea de Apel Craiova, care a decis ca instituţia de învăţământ să plătească despăgubiri. După ce, în anul 2006, ICCJ a decis că reclamantul Solon este îndreptăţit să primească o compensaţie pentru prejudiciul suferit ca urmare a naţionalizării proprietăţii, cazul a fost tranşat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Şi a devenit, alături de cazul Atanasiu şi Poenaru, un caz-pilot, adică un caz model pe care Curtea de la Strasb