„Inflaţie sau recesiune?" este întrebarea anului viitor. Însă, dacă statul nu-şi respectă promisiunile în faţa creditorului FMI, răspunsul va fi „inflaţie şi recesiune".

De soarta a trei legi depinde nu doar soarta finanţelor publice româneşti, ci şi a economiei private. FMI a condiţionat deblocarea acordului de împrumut de adoptarea legilor privind salarizarea unitară, pensiile şi bugetul. Un eventual eşec necontrolat al acordului ar duce la derapaje de curs valutar, preţuri şi dobânzi. La rândul lor, aceste derapaje pot face ca 2011 să devină al treilea an de recesiune. Legea salarizării unitare şi legea pensiilor erau condiţii şi în urmă cu un an, când FMI a suspendat pentru prima oară actualul acord după căderea Guvernului Boc. Deşi ambele legi au fost iniţiate încă de atunci, iar legea salarizării a fost chiar aprobată, nici una nu este încă în vigoare, iar 2011 este cel mai optimist termen. În cazul legii bugetului, cea mai mare provocare va fi să împartă un buget cu 3 miliarde de euro mai sărac, în condiţiile în care creşterea economică este incertă, iar singurul lucru sigur este că deficitul bugetar trebuie să scadă de la 6,8% la 4,4% din PIB. Noua curbă de sacrificiu ameninţă să compromită perspectivele de redresare a economiei, deşi inflaţia a depăşit cu mult ţintele din cauza măririi TVA. Astfel, România este în situaţia de-a face un reglaj fin între revenirea economică şi creşterea preţurilor.

Oxford Economics: Recesiune şi în 2011

Potrivit unei analize a Oxford Economics, riscurile politice vor persista, astfel că economia României va scădea şi anul viitor, cu 1%. PIB şi-ar putea reîncepe creşterea abia în trimestrul al doilea din 2011, cred analiştii Oxford Economics. Analistul Keith Edmonds consideră că poziţia Guvernului Boc a fost consolidată de avizarea legii pensiilor de către Curtea Constituţională şi de căderea moţiunii de cen