Serbia a cerut scuze Croaţiei pentru masacrul de la Vukovar, din 1991. Gestul are o valoare simbolică, e o premieră. Preşedintele sârb, Boris Tadic a depus o jerbă de flori la Ovcara, la groapa comună, unde odihnesc peste două sute de victime, loc care încarnează pentru croaţi barbaria sârbă.
Serbia a cerut scuze Croaţiei pentru masacrul de la Vukovar, din 1991. Gestul are o valoare simbolică, e o premieră. Preşedintele sârb, Boris Tadic a depus o jerbă de flori la Ovcara, la groapa comună, unde odihnesc peste două sute de victime, loc care încarnează pentru croaţi barbaria sârbă : victimele au fost mitraliate la spitalul de la Vukovar, înconjurat de trupele sârbe.
Este deci cel mai puternic mesaj de reconciliere dintre sârbi şi croaţi şi cel mai puternic din întreg spaţiul ex-iugoslav. Într-un interviu acordat unui cotidian croat, Tadic a declarat că vizita sa reprezintă "un mesaj adresat tuturor oamenilor care locuiesc în Europa de Sud-Est că un astfel de lucru nu trebuie să se mai întâmple vreodată".
Totuşi, gestul este unul pragmatic : atât sârbii, cât şi croaţii şi-au dat seama că nu este deloc productiv să nu aibă relaţii, să se blocheze reciproc. Din integrarea într-un spaţiu economic comun, statele ex-iugoslave pot câştiga mai mult decât prin menajarea unor orgolii. Istoria trece în plan secundar, statele ex-iugoslave şi în special Serbia şi Croaţia au reactivat acum câteva luni compania iugoslavă de căi ferate, o companie regională susţinută de cele şase state, care au aparţinut federaţiei.
Să reamintim şi că în primăvară, Parlamentul de la Belgrad a recunoscut organizarea şi executarea de către sârbi a celui mai grav incident din războiul bosniac, masacrul a opt mii de musulmani, la Srebrenica, în iulie 1995.
Serbia şi-a dat seama că dacă vrea să nu mai fie izolată de Occident, trebuie să lase la o parte orgoliul. A fost o dezb
