Lingura pentru bărbatul cu soţie cicălitoare nu se mai foloseşte de mult, însă o puteţi admira la Muzeul Lingurilor din Câmpulung Moldovenesc.
Aceasta are pe coadă mai multe inele din lemn, iar atunci când nevasta îşi cicălea soţul, bărbatul suna din ele ca să fie lăsat să mănânce în pace.
Tot aici găsiţi şi lingura calicului, foarte plată, cu ajutorul căreia se mănâncă mai încet şi, implicit, mai puţin. „Colecţia este unică în lume. Este formată doar din linguri de lemn. Noi am preluat exponatele acum 31 de ani de la bunicul nostru, Ioan Ţugui. În prezent, avem peste 6.000 de linguri, adevărate opere de artă“, spune Elena Mateescu, proprietară.
Comorile din Câmpulung
Pe lângă lingurile româneşti, cu chipul lui Decebal şi al lui Traian pictate, în colecţie mai găsim şi linguri exotice, din lemn de lămâi, smochin sau gingko biloba. Acestea provin din Mexic, Madagascar, Noua Zeelendă şi alte ţinuturi îndepărtate. Cele mai fascinante rămân însă lingurile folosite la stână, mari cât farfuria. „I se spune lingura de grosciorit. Mai avem şi lingură pentru icre şi pentru prepararea mustului, la fel de mari“, adaugă Elena Mateescu.
Faimoasa colecţie este inclusă în Patrimoniul Cultural Naţional, iar cei care doresc să calce pragul muzeului trebuie să ajungă pe strada Gheorghe Popovici. Nu departe se află un alt muzeu, cel al lemnului, unde sunt expuse obiecte meşteşugăreşti, până la instalaţii tehnice precum morile de apă.
Un alt loc deosebit, foarte puţin cunoscut de turişti, este parcul dendrologic al Liceului Silvic unde există peste 500 de specii de plante. „Găsiţi chiparosul de California, bradul de Canada, exemplare de magnolia, mahonie, iar pe strada Pârâul Morii se află un ulm de 700 de ani. Puţini ştiu că avem aceste comori la Câmpulung, un fel de grădină botanică îngrijită de elevi“, spune Mihail Comoneţ,
