István Gönczi a plecat din Romania fortat de falimentul industriei miniere. Geolog, la fel ca sotia sa, si-a gasit de lucru tocmai in Chile. A fost responsabil cu masuratorile geologice in primele saptamani ale operatiunilor de salvare a minerilor captivi timp de 69 de zile in subteran si povesteste intr-un interviu cum s-au derulat evenimentele din acele zile.
Cum ati ajuns sa lucrati in Chile? Ce v-a facut sa plecati din Romania si de ce tocmai in Chile?
Totul a inceput cand in Romania intreprinderile miniere si de explorari geologice au intrat in faliment. Sotia mea, Annamária, este si ea geolog, asa ca am ramas amandoi fara serviciu. Cu doi copii la scoala, ne-am descurcat destul de greu. Am incercat multe variante de a iesi din impas, incepand de la agricultura, sofer de microbuz etc., dar fara succes. In ianuarie 2002 a venit oferta salvatoare de la un coleg (care era seful serviciului geologic) de a-mi oferi un contract de a lucra ca geolog intr-o mina de cupru din Desertul Atacama.
Am terminat Liceul Gh. Sincai din Baia Mare in 1979. Dupa noua luni de armata in 1981 am inceput cursurile la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj la sectia Inginerie Geologica si Geofizica, pe care am terminat-o in anul 1986.
Am fost repartizat la IPEG Maramures sectia Tarna Mare (1986-1987) si pe urma sectia Cavnic (1987-1997). In 1997 am lucrat cateva luni la sediul IPEG din Baia Mare ca sef serviciu geologic. In 1997 s-a inchis IPEG-ul. Pana in 2002 am lucrat temporar la firmele care s-au nascut din cenusa IPEG-ului. Din 2002 lucrez in Chile, la o mina de cupru din Desertul Atacama, la sectia de calculatoare si calcul de rezerve. Carte de vizita István GöncziDin anul 2002 am venit in Chile cu toata familia. Fiica mea Noemi s-a licentiat ca traducatoare engleza-spaniola la Universitatea de Atacama, iar baiatul meu Gergő inca este student la info
