Alba Iulia găzduieşte prima conferinţă naţională de specialitate dedicată protecţiei, conservării şi promovării peisajului cultural din România. Una din concluziile conferinţei este că, în ţara noastră, peisajele sunt vulnerabile, iar situaţia poate deveni dramatică dacă nu se iau măsuri din timp. Este vorba atât despre măsuri legislative şi reglementări, dar şi despre educarea populaţiei. Sursa: Mihaela Moraru
"Ca grad de degradare a peisajului, nu cred că suntem încă printre situaţiile cele mai grave din lume, însă ca vulnerabilitate suntem într-o situaţie dramatică, pentru că au existat - şi să luăm numai perioada de după 2000 - 8 ani de creştere economică, între 2000 şi 2008 care au însemnat investiţii în construcţii, intervenţii în peisaj şi, chiar dacă acum lucrurile par să stagneze, uneori criza stimulează, din păcate, această vandalizare a peisajului. Pe de altă parte, există deja un fel de cultură a nepăsării şi a intervenţiei arbitrare care perpetuată riscă să dăuneze", a declarat arhitectul Liviu Ianăşi, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ioan Mincu".
Valea Parhovei, un dezastru
Liviu Ianăşi a apreciat iniţiativa autorităţilor judeţene din Alba, care au stabilit reglementări urbanistice speciale pentru zonele cu un anumit specific - satele cu influenţe săseşti, Valea Sebeşului etc. - dar a arătat că sunt şi alte zone cu risc crescut ce trebuie urmărite îndeaproape.
"Dacă mă întrebaţi de dezastre, da există unul care cred că este foarte greu de reaparat. Se numeşte Valea Prahovei, de la Ploieşti până la Predeal. Cred că e un loc în care peisajul, în cel mai bun caz, nu va fi deteriorat mai departe, dar mă tem că va continua acest lucru. A fost deteriorat de 40 sau 50 de ani de dezvoltare complet indiferentă faţă de valorile peisajului. Riscul de a avea acest lucru şi pe alte văi mari din ţară exis
