UDMR mai rămâne o vreme în Guvern, oscilând între interesele maghiarilor - vizate prin Legea educaţiei sau Statutul minorităţilor naţionale - şi avantajele puterii - mai mulţi bani prin proiectul de buget şi funcţii în teritoriu.

Adoptarea rapidă a unei Legi a educaţiei şi lărgirea drepturilor minorităţilor sunt condiţiile explicite puse de UDMR partenerilor de coaliţie pentru a menţine actuala formulă de guvernare. Dacă în privinţa Legii educaţiei cerinţele Uniunii au vizat în special introducerea prevederii ca istoria şi geografia să se predate în limba maternă, în ceea ce priveşte formula generică „lărgirea drepturilor minorităţilor" este vorba, mai degrabă, de adoptarea Statutului minorităţilor naţionale. Adoptarea acestui act normativ se numără printre dezideratele UDMR şi a fost, de altfel, condiţie şi pentru intrarea la guvernare, la sfârşitul anului 2009, alături de PDL.

Statutul minorităţilor naţionale a fost iniţiat încă din perioada guvernării PNL-PD-UDMR şi este de atunci blocat în Parlament, la Camera Deputaţilor. Printre altele, acest proiect prevede ca instituţiile de învăţământ să nu poată fi desfiinţate, închise sau transformate fără acordul reprezentanţilor minorităţii naţionale. În plus, accesul garantat la puşculiţa Guvernului, mai ales în preajma adoptării, în Parlament, a bugetului de stat pe 2011, şi funcţiile din deconcentrate sunt avantaje pe care opoziţia nu le poate oferi în acest moment. Oricum, ieşirea de la guvernare este dorită doar de o parte din membrii Uniunii, tabăra din jurul lui Gyorgy Frunda, cel care visează la postul lui Marko Bela. De altfel, Frunda şi oamenii săi au pledat recent pentru susţinerea moţiunii de cenzură.

Băsescu i-a promis lui Marko reformă

Coaliţia de guvernare a ajuns la un armistiţiu după două intervenţii ale preşedintelui Traian Băsescu şi o ameninţare cu demisia a premierului Emil B