Neîndoielnic, totul este o devenire continuă. Noi înşine suntem, în fiecare zi, alţii decât am fost ieri. În timpi geologici, munţii apar şi dispar. Societatea, după cum o simte fiecare, este într-o accelerată schimbare continuă. Ca atare şi regulile ei trebuie să ţină pasul. Nici regulile vieţii sanitare nu se pot sustrage acestei deveniri, sunt un cuantum din marele val social. Schimbarea este un neîncetat efort de perfecţionare. Raportul reuşită/eşec este o altă problemă, dar intenţia de perfecţionare există. (...)

Publicitate Între reglementările noi, postdecembriste a apărut şi reconsiderarea tuturor relaţiilor bolnavului – cu societatea, cu asigurările, cu medicul, cu familia, cu instituţiile sanitare etc. –, concretizată prin legi ale vieţii sanitare, legi mai bune sau mai puţin bune, dar legi noi. Una dintre noutăţi a fost aducerea la zi a drepturilor pacientului, prin Legea omonimă, votată în 2002. A fost, astfel, redată bolnavilor demnitatea de cetăţeni egali în drepturi cu ceilalţi, pe perioada bolii şi a internărilor. Dar de unde derivă aceste drepturi? Totul trebuie să aibă o cauză şi o legitimare. Imediat se va răspunde: „Din drepturile derivate din Constituţie...“. Exact. Dar aceste drepturi garantate de Constituţie sunt legitimate de o serie de îndatoriri pe care cetăţeanul le are faţă de societate. Fără acest raport între drepturi şi datorii, societatea ar deveni rapid un haos. (...) Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Neîndoielnic, totul este o devenire continuă. Noi înşine suntem, în fiecare zi, alţii decât am fost ieri. În timpi geologici, munţii apar şi dispar. Societatea, după cum o simte fiecare, este într-o accelerată schimbare continuă. Ca atare şi regulile ei trebuie să ţină pasul. Nici regulile vieţii sanitare nu se pot sustrage acestei deveniri, sunt un cuantum din marele val social. Schimbarea este un neîncetat