În pasajul introductiv la Numele trandafirului e pomenit în treacăt, dar fără îndoială deloc întîmplător, un anume Athanasius Kircher, autorul unui desen reprezentînd labirintul unei biblioteci medievale unde s-ar afla ascuns acel manuscris pierdut, despre rîs, al lui Aristotel. Jean-Marie Blas de Roblés, Acolo unde tigrii sunt la ei acasă, Editura Trei, Colecţia „Fiction Connection“, Bucureşti, 2010, 816 p. Un personaj din Pendulul lui Foucault afirmă că, deşi nu e bibliofil, deţine prima ediţie (din 1665) din Mundus subterraneus a lui Athanasius Kircher. Salon are o „grădină zoologică pietrificată“, iar cartea îi serveşte la reconstituirea (cu ajutorul unei salamandre, a unui liliac şi a solzilor de peşte) a unui dragon, asemenea acelora care trăiesc în craterele vulcanilor, precum spune Kircher, acest iezuit „de treabă, care ştia tot, despre cunoscut, necunoscut şi inexistent...“ (Pendulul lui Foucault, Editura Pontica, 1991, vol. II, p. 91). În romanul lui Jean-Marie Blas de Roblés,Acolo unde tigrii sunt la ei acasă, un corespondent de presă al Agenţiei Reuters în regiunea Nordeste din Brazilia, Eléazard, devine obsedat de biografia unui călugăr iezuit născut la începutul secolului al XVII-lea, un homo universalis al Renaşterii tîrzii, socotit în epocă cel mai de seamă învăţat al tuturor vremurilor şi uitat apoi de posteritate. Maşina de metafore Autor al cîtorva zeci de tratate de geologie, medicină, teorie muzicală etc., Athanasius Kircher e şi un bun cunoscător al doctrinelor alchimice, iar teoriile din tratatele sale Mundus subterraneus, Ars Magnesia, Musurgia universalis etc. dezvăluie o viziune integratoare, ce combină ştiinţa cu moduri de înţelegere superioară a lumii, căutînd, de fapt, dincolo de raţiunea lucrurilor, miezul lor de mister, secretul divin care le declanşează mecanismele. Ca pasionat creator de „concetti tehnice“, cum le numeşte René