Irom Sharmila a mâncat ultima oară voluntar pe data de 4 noiembrie 2000, la Imphal, capitala statului Manipur, una dintre numeroasele regiuni din nord-estul Indiei care se confruntă cu rebeli înarmaţi. A fost arestată trei zile mai târziu şi hrănită forţat prin nas, de atunci. Irom Sharmila a refuzat să mănânce pentru a cere anularea Actului Forţelor Speciale Armate, care le oferă soldaţilor dreptul de a aresta suspecţi militanţi fără mandat şi să împuşte pe oricine este suspectat că ar fi rebel. Actul a devenit lege în India, în anul 1958, dar nu a fost pus în aplicare în statul Manipur până în anii '80, dovedindu-se inutil timp de 30 de ani. Aflându-se la graniţa cu Myanmar, Manipur este una dintre cele mai importante scene de luptă ale insurgenţilor, 17 grupuri de activişti operând în statul cu două milioane de locuitori. Circa 10.000 de oameni au fost ucişi în ultimul deceniu, în urma actelor de răzvrătire. Situaţia lui Irom Sharmila a atras zeci de mii de simpatizanţi şi a dat naştere la numeroase proteste publice care au determinat o comisie guvernamentală să recomande, în 2006, anularea legii. În ultimele luni, autorităţile de la New Delhi au anunţat că legea trebuie făcută mai prietenoasă, dar nu s-a făcut nimic în acest sens. “Irom Sharmila a devenit un simbol pentru manipurienii care doresc retragerea unei legi draconice ce nu a pus capăt violenţelor, deşi se află în vigoare de peste 25 de ani”, a declarat un lider local al unui grup ce luptă pentru drepturile omului. Poeta Irom Sharmila a început greva foamei după ce soldaţii paramilitari au împuşcat zece civili în apropiere de o staţie de autobuz în Imphal, afirmând că militanţii suspecţi se aflau într-o zonă în care separatiştii rebeli au atacat prin surprindere trupele indiene cu două zile înainte. Irom Sharmila a jurat de pe patul de spital să continue acest protest. “A fost numită pe bună