Pe malul lacului Sinoe mai există o parte a cetăţii Histria, locul unde s-au adunat vestigii din întreaga lume antică. La intrarea în complexul arheologic există un muzeu, care trebuie neapărat vizitat, pentru a avea o imagine mai reală a ceea ce se petrecea în interiorul cetăţii.

Custozii muzeului îi roagă pe vizitatori să vadă mai întâi colecţia de obiecte arheologice, iar mai apoi situl care se întinde pe o suprafaţă foarte mare. Ei motivează această rugăminte de faptul că se face murdar în muzeu dacă se intră cu nisip pe picioare din sit, însă adevărul este cel menţionat mai sus. Arheologii sunt îndrăgostiţi de profesia lor şi de "pietrele" expuse, iar din această iubire vor să-i înveţe şi pe "civili" puţină istorie. Numai dacă ai răbdare să citeşti plăcuţele ataşate fiecărui obiect expus, atunci ai să descoperi că locuitorii Histriei se spălau în căzi ingenioase, îşi depozitau grânele în vase imense, aveau opaiţe ingenioase, iar statuetele din teracotă făcute în fabricile locale erau foarte reuşite. O scurtă privire neiniţiată, dar atentă, la amfore, te fac să te simţi bine când descoperi diferenţele dintre vasele din insula Lesbos şi cele din insula Laos. În plus, cine a făcut greacă sau latină poate descifra ce scrie pe pietrele funerare sau "listele" cu numele războinicilor vremii, care erau sculptate în piatră, toate acestea devenind, la un moment dat, pavaj al porţii de intrare în cetate. Dacă nici asta nu te impresionează, poate o vizită prin sit te va face să te întrebi ce sunt alea terme şi cum le construiseră cu atâta ingeniozitate, din moment ce în zilele noastre nu se pot reproduce cu uşurinţă. Zidurile care au fost scoase la suprafaţă din pământul Histriei dezvăluie o aşezare de pietre de râu, un fel de cărămizi şi blocuri de piatră anume aşezate încât în anumite încăperi să se păstreze apa caldă, sau în altele să rămână aburii, pe când î