Noile mele preocupări profesionale mă ţin mai aproape de viaţa urbei aşa că nu pot să ignor aspectele unice zonei. Pentru că nu am văzut fenomenul acesta prin alte părţi, doar la noi, unde îmbracă haine penibile.
În mod sigur aţi remarcat şi voi prin oraş plăcuţe prin care primăria îşi asumă creditul pentru câte un petic de iarbă, pentru o băncuţă, un coş de gunoi, o lucrare terminată în sfârşit la un bulevard. Uneori plăcuţele sunt aşa de mari, încât nici nu mai poţi să te bucuri de realizarea primăriei respective. De fapt, importantă nu este atât primăria, cât primarul care a realizat, a făcut şi a dres. Cu siguranţă, dacă aţi trecut prin Bucureşti, ştiţi spaţiile verzi din Sectorul 4, unde înfloresc mai multe plăcuţe cu laude la adresa lui Piedone decât flori. Dar situaţia este valabilă pentru toate primăriile de sector, să nu fim incorecţi.
Mai nou, primarul general Oprescu este cel pe care îl ridică în slăvi plăcuţe prinse pe toţi stâlpii. Fotografiile le puteţi vedea aici.
Sunt câteva lucruri care mă nedumiresc: nu este obligaţia primăriei să asfalteze străzile? Nu de asta plătim taxe? Care este meritul lui Oprescu? Că îşi face datoria? Şi, la urma urmelor, a făcut singur asfaltările bulevardelor Aviatorilor şi Prezan? Consiliul general nu a participat? De ce trebuie să plătesc din banii mei, din taxele date la primărie, această reclamă la Oprescu? Să îi fac campanie electorală cu doi ani înainte de alegeri? Ca să nu mai spun că a fost imposibil să aflăm cât au costat, de fapt, aceste reclame la “Bucureşti, aşa cum îţi doreşti. Oprescu”.
Nu ştiu alţii ce simt, dar eu când văd plăcuţele astea, în loc să capăt sentimente pozitive faţă de munca lui Oprescu la primărie, mă apucă nervii pentru banii risipiţi.
PS: Pentru că tot vorbeam de Bucureşti, se pare că clădirea Cathedral Plaza a fost declarată ilegală de Curtea de Apel Suceava, i
