Astăzi, masonii din România îşi vor alege un nou şef, care în limbajul lor poartă numele de Mare Maestru.

Doar un nemernic nu poate recunoaşte influenţa hotărâtoare a Masoneriei la crearea României Mari. După ce Brătianu părăseşte lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, nemulţumit de puterile aliate, în fruntea delegaţiei române este desemnat transilvăneanul Alexandru Vaida-Voevod. Care avea, spre deosebire de Iuliu Maniu, un mare atu: era ortodox. Deci, spre deosebire de Maniu (greco-catolic), putea fi iniţiat în Masonerie. Înainte de a pleca la Paris, de fapt Iuliu Maniu i-a şi spus: "Două mari forţe conduc azi lumea: Biserica Catolică şi Masoneria. De catolici mă ocup eu, de Masonerie, dumneata".

Confruntaţi cu divergenţe privind linia de demarcaţie dintre Ungaria şi România, ostentativ şi public, membrii delegaţiei române la Conferinţă se iniţiază in corpore în loja "Ernest Renan" din Paris. Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Ion Pillat, Voicu Niţescu, Gh. Crişan, Traian Vuia, dar şi alţii devin francmasoni. Românii înţeleseseră mersul lumii, iar uşile tuturor diplomaţilor li s-au dechis la Conferinţa de Pace. Cum exact în aceea perioada regimul lui Bella Kuhn din Ungaria, care interzisese Masoneria, era schimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horthy, ostil şi el Masoneriei, doleanţele românilor au câştigat la Paris. Astea-s faptele, şi nimeni nu le poate contesta! Orice ar spune detractorii acestui Ordin, Masoneria este recunoscută în lumea civilizată ca fiind un "termometru al democraţiei". Doar regimurile extremiste, totalitare au interzis această societate secretă, astăzi declarată discretă. De altfel, mai mulţi specialişti în istoria francmasoneriei consideră această confrerie drept un germene al societăţii civile. De aici şi importanţa ei, ca partener social extrem de important în marea majoritate a statelor democrati