Proprietarii caselor naţionalizate au luptat ani în şir în instanţă pentru a le lua de la stat, iar acum încearcă să le vândă.

În Botoşani au fost retrocedate zeci de clădiri, majoritatea de patrimoniu. În unele au funcţionat instituţii publice, care au fost mutate în alte sedii pentru ca imobilele să poată fi restituite stăpânilor de drept. În prezent, clădirile retrocedate au ajuns ruine deoarece proprietarii n-au investit în refacerea lor.

Ei încearcă acum să le vândă statului, dar cer sute de mii de euro, bani pe care autorităţile refuză să-i dea. Printre aceste imobile se numără clădirea în care a funcţionat Casa Corpului Didactic. Aflată în centrul oraşului, clădirea a fost revendicată de o familie din Rădăuţi, care a încercat iniţial s-o vândă cu aproape un milion de lei.

„Nici gratis n-aş lua“

„Ultimul preţ pe care l-am negociat a fost de 600 de mii de euro, însă era mult prea mare pentru că imobilul era prea deteriorat şi nu făcea banii ăştia. Acum, nici dacă îl oferă pe gratis nu l-aş lua pentru că ar trebui să investesc prea mult pentru a-l renova“, a spus Adrian Bidaşă, om de afaceri. Imobilul în care a funcţionat Muzeul de Etnografie, retrocedat familiei Mihalcea din Bucureşti, este un alt exemplu.

În 2005, Adrian Mihalcea a refuzat să fie despăgubit de Consiliul Judeţean pentru a renunţa la cererea de retrocedare sperând că, după ce va obţine imobilul, îl va putea vinde pe bani grei. Şi această clădire a ajuns în paragină pentru că nu s-a găsit un cumpărător care să ofere 500.000 de euro pe ea.

„CJ a oferit despăgubiri de 170.000 de lei proprietarului. Acesta a refuzat oferta ca după aceea proprietarii să vină cu o cerere la noi prin care să solicite reabilitarea clădirii pe motiv că face parte din patrimoniul naţional. Evident că era absurd să dăm curs acestei solicitări“, a declarat Mihai Ţâbuleac