Dacă nu aş merge la serviciu cu metroul, nu aş avea prea mult timp să citesc. Aşa, timp de aproape o oră dus, o oră întors, mă instalez confortabil pe scaun, îmi deschid tacticos cartea şi mă pierd în altă lume. Sursa: Stelian Pavalache

Tocmai am terminat "Oraşul şi câinii" a lui Llosa şi nu ştiu de ce să mă apuc. Îmi caut cartea potrivită, care să mă inspire de la primele rânduri. Într-un fel, ştiu că de fapt ea mă va atrage să o descopăr, aşa că mai aştept. Cum spune Alina, "fiecare carte trebuie să îşi găsească perechea potrivită".

Robert a ajuns pe insula lui Robinson Crusoe

Pe Alina am cunoscut-o la metrou, în timp ce dăruia cărţi călătorilor. Nu se oprea oriunde. "Ideea e să găseşti perechea potrivită pentru fiecare carte", mi-a explicat, cu aerul cuiva care deţine o baghetă magică care descoperă comori. Merg alături de ea prin metrou şi căutăm împreună un cititor pentru "Robinson Crusoe".

Curând, dăm peste un grup de copii. Le cercetăm chipurile şi când îl vedem pe Robert (foto), am înţeles amândouă că pe el îl căuta cartea. Robert are 13 ani şi cunoştea vag povestea lui Robinson. A fost uimit când l-am abordat, puţin incomodat de situaţie, dar concurat de ceilalţi colegi care şi-ar fi dorit şi ei cartea, a acceptat-o bucuros şi am simţit că Robinson şi-a găsit perechea pentru aventuri când ochii lui mari au zâmbit.

Ne-a promis că după ce o termină de citit, o să o dea şi prietenilor, pentru că acesta e şi scopul "Lecturilor ubane", să transmită bucuria lecturii cât mai multor oameni. Alina e unul dintre sutele de tineri implicaţi în acest proiect, dezvoltat de Civika. Ca şi ea, toţi împart cărţi oamenilor, în spaţii unde timpului i se poate da o valoare.

Sursa foto: Stelian Pavalache

Când cititul se învaţă în închisoare

“Când vine vorba de cărţi, oamenii sunt fie foarte reci,