Una dintre cele mai mediatizate afaceri ale ultimilor 20 de ani este departe de a fi un subiect închis, astfel încât să nu mai rămână loc de interpretări. Dosarul „Flota" a intrat în istorie ca unul dintre cele mai controversate cazuri penale. Motivele sunt mai multe. Unul ar fi că principalul acuzat este Traian Băsescu, un personaj a cărui ascensiune politică l-a transformat obligatoriu într-o ţintă.
Un alt motiv de controversă este acela că, pornind de la aceleaşi fapte, două investigaţii derulate în perioade politice distincte au ajuns la concluzii diferite, nu de puţine ori diametral opuse. Obiectul dosarului îl constituie operaţiunile derulate pe parcursul a unui deceniu, în urma cărora au fost vândute 16 din cele 89 de nave ale companiei Petromin Constanţa.
Rubica „Dosar" din această săptămână şi-a propus să citească în paralel şi să evidenţieze diferenţele dintre actele relevante pentru fiecare dintre cele două investigaţii: rechizitoriul întocmit în 2004, în urma căruia au fost inculpate 80 de persoane, printre care şi Traian Băsescu, şi expertiza efectuată în 2007, pe baza căreia 79 de inculpaţi au fost scoşi de sub urmărire penală. Singurul rămas „agăţat" în acest dosar este Traian Băsescu, întrucât funcţia de preşedinte îi conferă imunitate absolută în faţa oricărei proceduri penale - inclusiv a uneia favorabilă lui.
Citiţi şi:
Cum s-au vândut navele pe un dolar
Catastrofa Independenţa - 30 de ani de la cel mai mare dezastru din istoria flotei maritime româneşti
A fost sau nu fraudat statul în Dosarul "Flota"? Asta s-au întrebat şi au căutat şi răspunsuri două echipe de evaluatori. Prima a întocmit un raport în urma căruia s-a redactat rechizitoriul din 2004, unde 80 de persoane erau trimise în judecată. Printre învinuiţi se afla şi Traian Băsescu, primar general la acea dată. Pe listă, alături de responsabili