Poetul odihneşte în "cartierul" clasicilor, la câţiva metri de Eminescu, Sadoveanu, I.L. Caragiale, Coşbuc şi George Călinescu. A fost înmormântat cu onoruri militare, fanfară şi salve de tun. Mii de oameni i-au cântat imnul naţional, chiar în Cimitirul Bellu
Când cortegiul funerar a intrat pe poarta Cimitirului Bellu, miile de oameni strânşi în curte încă dis-de-dimineaţă au început să scandeze cu câte o mână ridicată în aer: "Păunescuu, Păunescuu". Se întrebaseră până atunci de ce anume au asamblat organizatorii scena aceea mortură în faţa bisericii, cu multe coroane împrejur, atipică pentru un astfel de moment. Au aflat de ce imediat cum s-a terminat scurta slujbă oficiată de cei nouă preoţi. Căci acolo, în direct, la căpătâiul lui Adrian Păunescu, urma să se ţină o mostră de cenaclu Flacăra, nu cu chitară şi muzică, ci cu discursuri şi cu poezii de adio.
Apoi, timp de câteva ore, lucrurile au arătat aşa: în faţă, pe scenă, sicriul poetului cu familia alături, în stânga, perfect aliniaţi, soldaţii din Regimentul 30 Gardă Mihai Viteazul, în costumul lor de protocol, la dreapta - mulţimea strânsă în jurul Aleii Scriitorilor, unde poetul urma să odihnească la câţiva metri de Mihai Eminescu. Şi, tot pe scenă, chiar lângă sicriu, colegi ai poetului vorbind mulţimii la microfon.
C. V. Tudor: la Cenaclul Flacăra oamenii se strecurau prin sistemele de ventilaţie ale sălilor
Primul vorbitor a fost Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia: "Adrian Păunescu este membru de onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, gest pe care ar fi trebuit să-l facă şi Academia Română". Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe Moldova şi-a amintit că, pe vremea cenaclului Flacăra, "mii şi mii de basarabeni alergau luni după-amiază după program ca să asculte transmisiunea spectacolelor Flacăra de la radio". Lui Varujan Vosganian