De ce spun eu una ca asta și ea ar trebui repetată la nesfârșit până când clasa politică, dar și populația va înțelege care ar trebui să fie adevăratele teme de dezbatere? Motivele sunt nenumărate, dar recunosc că astăzi am fost influențat de poziția UDMR care a dat un soi de ultimatum Guvernului să rezolve cu legea educației, alminteri politicienii maghiari își iau jucăriile și pleacă acasă. Chestiunea este foarte gravă nu din cauza amenințării în sine, dintotdeauna UDMR a fost o formațiune pragmatică, ci din cauza momentului ales de aceștia pentru a presa irațional pe adoptarea legii. Înainte ca legile salarizării, a pensiilor și a bugetului pe 2011 să treacă de Parlament și România să depășească riscul enorm de a ieși din nacordul de împrumut. Ca să parafrazez pe dl președinte, asta da coaliție toxică!

Dincolo însă de pretenția UDMR, ruptura ce se prefigurează cel puțin declarativ în sânul coaliției guvernamentale relevă în opinia mea, falsitatea temelor de dezbatere din societatea românească. În momentul în care României în ansamblul ei, deci cu etnici maghiari cu tot, îi fuge, financiar vorbind, pământul de sub picioare, ne-mpiedicăm în legea educației, cel mai chinuit domeniu din punct de vedere legislativ din 90 încoace. Mărturisesc că nu știu de ce actuala lege a educației este proastă , iar cea care ar urma este bună, însă acesta este un exemplu tipic de politică fără bani, care așa cum spuneam este ca agricultura fără ploaie. Politica făra bani este rădăcina răului la noi și cauza primordială a crizei financiare fără precednt în care se află România. Pentru o mai bună înțelegere am să enumăr doar câteva din nenumăratele exemple de ce înseamnă politica fără bani, lasând cititorii să judece.

Politica fără bani înseamnă:

-să angajezi în prostie funcționari la stat, fără să te gândești din ce-i plătești

-să majorezi pensiile și să per