În 2008 a ieşit pe marile ecrane un film "scandalos" şi "controversat", "nerecomandat copiilor sub 15 ani", după normele CNA. Minţile înguste privesc acest film cu suspiciune şi sunt şocate probabil de săruturile dintre două persoane de acelaşi sex sau scena de sex oral, trecând uşor peste priceperea şi profunzimea cu care a tratat regizorul Gus Van Sant povestea lui Harvey Milk (Sean Penn), omul care "a lucrat cu speranţa".

La începutul anilor '70, hippiotul Harvey Milk, împreună cu partenerul său de viaţă, îşi deschid un magazin de accesorii şi developare foto în cartierul Castro din San Francisco şi surprinzător atrag un număr mare de clienţi, ajungând chiar să influenţeze cursul celorlalte afaceri din jur - pe scurt, cei care nu acceptau homosexualii au ajuns să dea faliment.

Aflat în continuu război cu poliţia şi dorind mai multe drepturi şi beneficii, Harvey Milk intră în cursa pentru postul de consilier al Sectorului 5 din oraş, acest pas reprezentând începutul revoluţiei gay din San Francisco. Harvey îşi schimbă total înfăţişarea, îşi ia consilieri pricepuţi şi îşi începe discursurile cu fraza celebră: "Sunt Harvey Milk şi am venit să vă recrutez". Candidează de mai multe ori până obţine simpatia americanilor, sacrificându-şi viaţa personală, dar determinarea şi optimismul lui îi impulsionează şi îi ajută pe toţi tinerii gay să îşi accepte identitatea sexuală şi să nu se simtă vinovaţi pentru ceea ce sunt. Harvey Milk e un exemplu, un erou în ochii celorlalţi.

MENTALITĂŢI

Devenind, după multe eforturi şi muncă primul gay declarat ales într-o funcţie politică, Milk a fost asasinat la scurt timp de către unul dintre rivalii săi politici. Mii de oameni au marşăluit atunci prin oraş, în memoria celui ce a încercat să schimbe mentalităţi şi să introducă în vocabularul "majorităţii normale" cuvântul "acceptare".

"Milk" nu este doar