Satul Măgureni, din Munţii Şureanu, reînvie o dată pe săptămână, duminica, atunci când se ţine slujba din biserica noului schit monahal înfiinţat aici. Nimeni nu se aşteapta ca satul să mai fie locuit permanent vreodată, dar trei măicuţe au îndrăgit atât de mult locul încât au decis să-l slujească aici, zi de zi, pe Dumnezeu. Sursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus SuciuSursa: Remus Suciu

1 /.

Măgureni este locul care a intrat cel mai recent pe lista satelor părăsite. Învinşi de bătrâneţe şi de boală, ultimii doi oameni care rămâneau aici şi peste iarnă, soţii Nasta, au coborât la copiii lor în Beriu, cu doi ani în urmă.

În ultimii doi ani, din septembrie şi până în mai, când câţiva localnici revin aici cu animale la păscut, satul a fost pustiu. Iarna aceasta trei măicuţe şi doi căţei vor rămâne aici. Doar ei şi Dumnezeu. Duminica vor primi "musafiri", câţiva localnici care aleg să revină în "pelerinaj" în satul unde s-au născut.

Spectacolul trist al caselor pustii

Satul Măgureni este situat la 1.000 de metri altitudine şi la 30 de kilometri depărtare de Orăştie. Ca să ajungi în sat, trebuie să ţii dreapta la prima bifurcaţie mare a drumului şi stânga la următoarea. Când te apropii de el, din drum, printre brazi zăreşti o casă dinspre care nu se aude niciun lătrat de câine. E pustie, cum este şi cea situată la câţiva metri mai în sus de ea.

Din a doua gospodărie n-a mai rămas decât grajdul şi o căruţă cu roţi de maşină. Un pic mai încolo este mormântul de curte al familiei. Pentru că nu aveau biserică, nu aveau nici cimitir, aşa că localnicii îi înmormântau pe cei trecuţi pe lumea cealaltă aproape de casă, de regulă, la umbra unui copac. De fapt, în zonă se povesteşte că oamenii, iarna, erau nevoiţi să ţină mortul şi câte două-trei săptămâni până când un preot, uneori adus pe braţe, prin