Meningita şi cancerul sunt adesea confundate cu alte afecţiuni . 55 la sută din români se tem că ar putea fi diagnosticaţi sau trataţi greşit. Anual, în România, 60.000 de persoane primesc un diagnostic greşit, arată statisticile.
Potrivit medicilor, sintagma de diagnostic greşit ar trebui înlocuită cu cea de eroare medicală, deoarece diagnosticul este stabilit pe baza semnelor şi simptomelor identificate în momentul în care bolnavul se prezintă la medic.
„Putem vorbi mai degrabă de erori de tratament, şi nu de diagnostice greşite, deoarece unele boli au anumite simptome la început, pentru ca mai apoi să evolueze pe un alt tip de simptomatologie. Din păcate, la noi în ţară, abordarea sistemică a bolii lipseşte cu desăvârşire", explică prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Cauzele care pot duce la stabilirea unor diagnostice eronate sunt multiple. Printre acestea se numără timpul prea scurt alocat unei consultaţii (discuţie cu pacientul) sau examinarea incompletă.
De asemenea, o piedică în stabilirea diagnosticului poate fi aparatura învechită din majoritatea spitalelor de stat. Oboseala excesivă şi scăderea atenţiei medicului pe fondul suprasolicitării (gărzi multe, număr mare de consultaţii) sunt alte cauze frecvent incriminate.
Meningita, în topul „confuziilor"
În ultimii ani, la Colegiul Medicilor au fost înregistrate mai multe plângeri privind diagnosticarea greşită a meningitei (infecţie a membranelor care învelesc creierul şi măduva spinării) care, atunci când nu este tratată corespunzător, poate lăsa sechele pe viaţă sau poate duce la deces.
De obicei, copiii se prezintă la medic cu roşu în gât (se manifestă prin stare generală de rău, febră, oboseală, durere de cap), iar după prescrierea unui tratament cu antibiotice, sunt trimişi acasă. „Simptomatologia clinică în cazul m