Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, ieri, în deschiderea summit-ului Dunării de la Palatul Parlamentului, că strategia UE pentru această regiune va reprezenta o oportunitate pentru statele membre (Austria, Bosnia Hertegovina, Bulgaria, Republica Ceha, Croatia, Germania, Muntenegru, Republica Moldova, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria) să accelereze procesul integrării.

Zona va putea beneficia de fonduri de până la 95 de miliarde de euro. Oficialul european a subliniat că aceşti bani ar trebui folosiţi pentru reducerea disparităţilor „semnificative" care există între ţările membre. Barroso a anunţat că luna viitoare Executivul european va adopta un plan de acţiune pentru regiunea Dunării.

Poduri cu Bulgaria şi navigaţie pe Prut

Un rol foarte important în implementarea proiectului va reveni Ungariei, care va prelua în ianuarie 2011 preşedinţia UE. Preşedintele Traian Băsescu, sub patronajul căruia a avut loc evenimentul, a anunţat că sub umbrela Strategiei Dunării, România vrea să construiască tot ce nu a reuşit până acum în materie de infrastructură regională: două poduri cu Bulgaria, Călăraşi-Silistra, început şi nefinalizat, şi Bechet-Oriahovo. Şeful statului a vorbit şi de un complex energetic pe Dunăre. La est, preşedintele Băsescu a anunţat necesitatea unor proiecte de interconectare a infrastructurii cu Republica Moldova şi Ucraina.

Concret: Bucureştiul pledează pentru asigurarea navigabilităţii pe Prut şi face ­lobby pentru poduri peste Prut şi Dunăre. Liderul român a admis însă că, în plin proces de reconstrucţie după o criză financiară şi economică, este dificil ca guvernele din regiunea dunăreană să găsească resursele financiare pentru investiţiile majore de infrastructură pe Dunăre.

Sticluţă cu apă din Dunăre pentru BOC

Premierul Emil Boc, care şi-a întâmpinat rând pe rând