Acordul de frontieră dintre România şi Republica Moldova, semnat luni după-amiază, a fost, în ultimii ani, un subiect de negocieri între cele două state, dar şi de dispute, fiind unul dintre motivele de acuze reciproce între politicienii aflaţi la conducere la Bucureşti şi Chişinău.
Cele două părţi s-au angajat, în câteva rânduri, să urgenteze negocierea şi definitivarea documentului, demersul fiind însă îngreunat în funcţie de evoluţia relaţiilor la nivel politic dintre cele două state.
În aprilie 2006, fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin a convocat o şedinţă specială pe tema relaţiilor cu România.
"Este clar pentru toată lumea că Tratatul de bază şi Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sunt documente de natură să devină cea mai importantă investiţie de politică externă a României în soluţionarea crizei transnistrene, în consolidarea securităţii regionale în bazinul Mării Negre", afirma Voronin.
El se declara sigur că climatul de încredere şi sinceritate dintre cele două ţări va permite semnarea în cel mai scurt timp a documentelor menţionate.
La 20 octombrie 2006, miniştrii de Externe ai celor două state, Mihai Ungureanu şi Andrei Stratan, semnează acordul privind regimul călătoriilor între România şi R. Modova prin care cetăţenii moldoveni sunt obligaţi să solicite vize în vederea intrării în România, având în vederea aderarea acesteia la UE de la 1 ianuarie 2007. Andrei Stratan declară că autorităţile de la Chişinău vor în continuare încheierea unui Tratat de bază şi a unui Acord privind regimul frontierelor de stat cu România.
Relaţiile dintre cele două state intră însă, în anul următor, într-o fază mai rece, date fiind unele declaraţii ale celor doi şefi de stat. Spre finele anului 2007, ambasadorul Filip Teodorescu acuză Guvernul moldovean că tergiversează semnarea Tratatului de Parteneriat şi Cooperare şi
