Summit-ul de la Bucureşti privind cooperarea pentru punerea în practică a uneia dintre cele mai importante strategii regionale şi comunitare, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, a fost etapa finală a dezbaterilor pe această temă între părţile implicate. Sfârşitul dezbaterilor a însemnat şi adoptarea unei declaraţii politice prin care s-au consfinţit promisiunea şi angajamentul comun al ţărilor riverane în susţinerea acestui amplu proiect european. Declaraţia deschide calea aplicării a tot ceea ce s-a discutat şi s-a decis până acum în această strategie - idei, proiecte, demersuri - urmând ca din 2011 să se treacă la aplicarea proiectului.
Ce înseamnă toate acestea pentru România? În primul rând, o serie de oportunităţi de dezvoltare şi economice, dar şi de strategie şi coeziune regională. Depinde doar de România cum va şti să folosească mâna întinsă de Uniunea Europeană, într-un proiect comunitar al întregii zone danubiene, estimat în total la 95 de miliarde de euro, la care se pot adăuga şi alţi bani - "granturi", aşa cum le-a numit preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso (foto), în cuvântarea din deschiderea reuniunii de luni, de la Palatul Parlamentului. Însă înaltul reprezentant european a ţinut în primul rând să atragă tuturor atenţia că "Dunărea nu mai este atât de albastră ca în valsurile lui Strauss" şi că are nevoie de "o politică verde", de ecologizare şi exploatare în conformitate cu noile norme de mediu.
Va fi nevoie de revizuirea şi îmbunătăţirea infrastructurii fluviului, de mai multă protecţie, dar şi de cooperare regională între diferitele instituţii ale celor 14 ţări din bazinul Dunării, între care poliţia, justiţia, autorităţile vamale şi altele, pentru siguranţa liberei circulaţii a persoanelor în acest spaţiu. "Succesul proiectului stă în mâinile tuturor ţărilor din regiune", şi-a încheiat Barroso di