FP Noua ediţie FP România modifică temerile cu privire la creşterea populaţiei. Suntem tot mai mulţi, dar pentru că trăim tot mai mult, deci va trebui să muncim tot mai mult – vom putea? Un tsunami gri mătură planeta – şi nu numai în locurile în care te aştepţi. Cum a ajuns lumea atât de bătrână, aşa de repede?

Nu cu mult timp în urmă, eram avertizaţi că populaţia globală în creştere va provoca, inevitabil, foamea mondială. (...) Rata creşterii globale a populaţiei a scăzut însă de la 2% la mijlocul anilor 1960 la circa jumătate din această cifră astăzi, multe ţări nemaiproducând suficienţi bebeluşi pentru a evita scăderea populaţiei. Faptul că am avea prea mulţi oameni pe planetă nu mai este principala problemă a demografilor; acum, îngrijorarea este că vom avea prea puţini.

E adevărat că populaţia mondială per ansablu va creşte cu circa o treime în următorii 40 de ani, de la 6,9 la 9,1 miliarde, potrivit Diviziei de Populaţie a ONU. Dar acesta va fi un tip foarte diferit de creştere a populaţiei în comparaţie cu orice s-a întâmplat înainte - creşterea va fi condusă nu de ratele natalităţii, care au scăzut mult peste tot în lume, ci, în primul rând, de o creştere a numărului oamenilor bătrâni.

Într-adevăr, populaţia globală de copii sub cinci ani e prognozată să scadă cu 49 de milioane de la jumătatea secolului, în timp ce numărul oamenilor de peste 60 de ani va creşte cu 1,2 miliarde. Cum a ajuns lumea atât de „grizonată", aşa de repede? Un motiv este că mai mulţi oameni trăiesc până la vârste avansate. (...) Astăzi, în Occident, asistăm la o creştere abruptă a numărului celor care împlinesc 60 de ani; în alţi 20 de ani, vom vedea o explozie a numărului celor care împlinesc 80 de ani. Cea mai mare parte a restului lumii va urma acelaşi curs în următoarele câteva decenii. (...) Ar putea suna ca o perspectivă atractivă: mai puţin trafic, mai mult spa