După aproape un deceniu de negocieri, România şi Moldova au semnat Tratatul care reglementează regimul frontiere între cele două ţări. Documentul conţine o serie de elemente tehnice, dar ani de zile a reprezentat o miză politică importantă între relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău. O analiză de Luca Niculescu (audio).

După aproape un deceniu de negocieri, România şi Moldova au semnat Tratatul care reglementează regimul frontiere între cele două ţări.

Documentul conţine o serie de elemente tehnice, dar ani de zile a reprezentat o miză politică importantă între relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău.

În funcţie de temperatura relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, tratatul era important sau nu. Când temperatura era scăzutaă, fostul preşedinte moldovean, Vladimir Voronin, acuza România că nu vrea să semneze acest tratat din cauză că are tendinţe expansioniste. Cu alte cuvinte, nesemnînd tratatul Bucureştiul nu recunoaşte frontiera Republicii Moldova.

Afirmaţia era falsă, frontiera româno moldovenească fusese recunoscută de Bucureşti imediat după prăbuşirea impreriului sovietic.

Pe de altă parte şi preşedintele român, Traian Băsescu, a dat apă la moară acestui tip de teorii, atunci când a declarat în urmă cu aproape doi ani, că, dacă ar semna tratatul, ar însemna că ar recunoaşte pactul Ribentropp Molotov.

Nesemnarea tratatului era folosită şi de unele cercuri de putere de la Moscova în retorica anti românească. În ultima vreme, Europa – care vrea să îşi îmbunătăţească relaţia cu Rusia – a făcut şi ea presiuni asupra Bucureştiului pentru ca documentul să fie încheiat.

E interesant de altfel faptul că primul care a anunţat luni semnarea tratatului a fost Jose Barroso preşedintele Comisiei Europene.

Semnînd acest document – care încă o dată, conţine o serie de elemente tehnice cum ar fi modul în care se marchează frontiera,