Teoreticieni şi practicieni din domeniul jurnalisticii s-au reunit la Cluj-Napoca, pentru a dezbate problema documentării în jurnalism. Susţinerile au în cadrul celui de-al IX-lea Simpozion naţional de jurnalism. Iniţiativa dezbaterii îi aparţine profesorului universitar Ilie Rad, de la Departamentul de Jurnalism, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" (UBB) Cluj.

„A fost o temă inspirat aleasă, pentru că documentarea, mai bine zis absenţa unei documentări serioase, constituie una din marile carenţe ale "unei anumite părţi a presei" postdecembriste", a precizat profesorul Rad. El a povestit un caz legat de lipsa documentării temeinice: „Un post de televiziune a transmis o ştire potrivit căreia casa matematicianului Babeş Bolyai din Timişoara nu poate fi restaurată, pe motivul că nu se află pe lista imobilelor comemorative! Or, se ştie, matematicianul Babeş Bolyai nu există, acesta fiind numele Universităţii multiculturale clujene, provenind de la numele speologului Victor Babeş şi de la cel al matematicianului Bolyai Janos!", a specificat Rad. Profesorul universitar Ştefan Borbely a declarat că avem de-a face, în bună măsură, cu deprofesionalizarea jurnalismului.

Documentarea pentru „Memorialul durerii"

Simpozionul a fost deschis de conferinţa Luciei Hossu-Longin, realizatoarea serialului „Memorialul durerii". „Eram un om nebun de libertate, nu cedam ispitei de a fi pe placul altora. Am căutat documente, arhive, mărturii orale. Operatorii stăteau şi câte cinci ore pe scaun, să filmeze interviurile. Ani de zile am umblat într-o Dacie. Nu ne-am oprit din drum", a declarat Hossu-Longin.

Aceasta a povestit că, săptămânal, publica în ziar materiale pentru a solicita dosarele, arhivele istoriei represiunii, din depozitele SRI-ului. La simpozion au participat practicieni atât din ţară, cât şi din străinătate, printre care Lavinia Betea, George