Româncele ascund abuzurile de la serviciu, de teama de a nu-şi pierde jobul, relevă un sondaj IMAS. Unu din opt români au auzit de un caz de hărţuire sexuală la locul de muncă. Două treimi consideră că hărţuirea e provocată de victimă.

Click aici pentru studiul în variantă PDF: Hărţuirea sexuală la locul de muncă

15,6% din respondenţii unui sondaj realizat de IMAS pentru Centrul Parteneriat pentru Egalitate au declarat că, în România, victimele hărţuirii sexuale preferă să demisioneze pentru a scăpa de problemă decât să încerce pedepsirea agresorului. În doar 40% din cazuri persoana hărţuită a încercat să discute cu cel care o agresa, iar în 27% din situaţii aceasta a sperat „că lucrurile se vor rezolva cu timpul".

Puţini au încercat să rezolve altfel: 12% au încercat să discute cu cineva din conducere, 6,3% a dat agresorul în judecată şi 1,7% au făcut o plângere scrisă către alţi şefi. Sondajul a fost făcut ieri public de Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) şi se bazează pe răspunsurile celor care au cunoştinţă despre vreun caz de hărţuire sexuală la locul lor de muncă.

Limbajul, prima tentativă

Astfel, 12,3% din respondenţi au declarat că au auzit sau au experimentat într-o formă sau alta fenomenul de hărţuire sexuală la locul de muncă. Cea mai frecventă formă de hărţuire menţionată de subiecţi este cea a folosirii limbajului cu conotaţie sexuală (8,4%), urmată de priviri (6,5%) sau atingeri nepotrivite (5,2%).

\La întrebarea „vi s-a întâmplat, dumneavoastră sau unei cunoştiinţe apropiate, ca la locul de muncă o femeie sau un bărbat să vă îmbrăţişeze fără permisiune?" 4,8% din români au răspuns afirmativ. 4,3% din subiecţi spun că au auzit pe o colegă afirmând că a primit o invitaţie la o întâlnire amoroasă cu scopul de a fi angajată sau promovată. Încercarea de a avea relaţii sexuale cu forţa a fost