Nicolas Sarkozy se deplasează marţi, 9 noiembrie, la mormântul generalului Charles de Gaulle, pentru a comemora a 40-a aniversare a morţii fondatorului celei de-a cincea republici franceze. La patru decenii după dispariţia lui de Gaulle, moştenirea politică lăsată de acesta divizează mai departe dreapta franceză.
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy se deplasează marţi, 9 noiembrie, la mormântul generalului Charles de Gaulle, pentru a comemora a 40-a aniversare a morţii fondatorului celei de-a cincea republici franceze.
La patru decenii după dispariţia lui de Gaulle, moştenirea politică lăsată de acesta divizează mai departe dreapta franceză, în timp ce stânga nu ezită nici ea să revendice o parte din această moştenire.
Un deceniu după abandonarea acestei tradiţii, la cererea familiei defunctului, grupurile parlamentare ale partidului conservator de guvernământ, UMP se vor deplasa marţi din nou la mormântul lui de Gaulle. În ciuda reluării acestui pelerinaj, chestiunea moştenirii politice divizează însă diversele curente din partidul majoritar.
Unii estimează că ideile generalului mai sunt de actualitate, alţii sunt de părere că preşedintele Nicolas Sarkozy nu se mai poate considera gaulist, din moment ce a acceptat reintegrarea Franţei în structurile militare ale NATO, pe care generalul le părăsise în 1966, pentru a denunţa hegemonia americanilor.
În sfârşit, în opinia altora, fostul premier, Dominique de Villepin, în război deschis cu actualul preşedinte încarnează cel mai bine idealurile promovate de Charles de Gaulle.
Şefa socialiştilor francezi, Martine Aubry nu a ezitat nici ea recent să apeleze la idealurile generalului de Gaulle, pentru a denunţa politica dusă împotriva rromilor.
În trecut, un alt lider socialist, fostul preşedinte, François Mitterrand nu s-a sfiit nici el să adopte întomai instituţiile celei de-a cinc