Se zice că tărâţele reprezintă o soluţie deşteaptă pentru a ameliora suferinţa constipaţiei. Tărâţele obligă colonul să se mişte vioi, cum definesc medicii, să aibă o motilitate bună pentru a transporta fecalele şi a le elimina. Un om suferind de constipaţie trebuie să mănânce zilnic aproximativ 20 de grame de fibre celulozice, dintre cele care constituie un balast în colon, nu sunt digerate şi obligă intestinul gros să aibă acele mişcări de eliminare a scaunului. În 100 de grame de pâine neagră se găsesc 5 grame de fibre. Aceleaşi 5 grame de fibre celulozice anticonstipaţie se găsesc însă în 300 de grame de pâine albă.

Deci pâinea neagră este de trei ori mai bogată în fibre ca pâinea albă, ca atare oamenilor constipaţi li se recomandă pâine neagră, nu franzelă. Foarte potrivite sunt tărâţele. Consumând patru linguri cu tărâţe de grâu zilnic, două dimineaţa şi două seara, mănânci 25-30 de grame de fibre, deci îndeplineşti baremul pentru a nu suferi de constipaţie. Fulgii de ovăz sunt indicaţi fiindcă au celuloză şi lignină. Consumând 300 de grame de varză crudă faci rost de necesarul de fibre dietetice pentru o zi. Următoarele fructe sunt bogate în fibre: perele, gutuile, grepfruturile, rodiile. Celor constipaţi li se recomandă şi legumele bogate în fibre: mazăre, conopidă, dovlecei, fasole verde, bame. Există şi unele alimente care conduc la constipaţie, precum zahărul rafinat, brânza, pastele din făina trei nule, carnea, ouăle, peştele. Medicii le propun celor constipaţi ca să compenseze consumul de alimente constipante cu raţia zilnică de legume şi fructe. Plus un aport zilnic de fibre, cu predilecţie de tărâţe. Cei constipaţi trebuie să-şi regleze programul astfel încât să se ducă la WC cam la aceeaşi oră, de preferinţă dimineaţa. Şi să nu renunţe la acest obicei, căci îşi strică reflexul condiţionat de a avea zilnic scaun la aceeaşi oră.

@