Expoziţia îşi propune să prezinte aportul diplomatului Grigore Gafencu în formarea exilului democratic românesc, punând accentul pe momentele dramatice din viaţa şi cariera acestuia. Sunt puse pentru prima dată la dispoziţia publicului înregistrări audio ale emisiunilor de la Radio Europa Liberă la care a participat Grigore Gafencu, dar şi o serie de obiecte personale inedite legate de activitatea sa diplomatică.

Grigore Gafencu s-a născut în Bucureşti, la 30 ianuarie 1892, a studiat dreptul la Geneva şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Paris. A fost aviator într-o escadrilă franceză în primul război mondial, distins cu ordinul militar „Mihai Viteazul“ pentru zborul de la Paris la Iaşi, peste liniile germano-turco-bulgare. După Unire, a intrat în viaţa publică, ca fondator al publicaţiei Revista vremii, apoi ca director al cotidianelor Argus şi Timpul, dar şi ca militant în aripa stângă a Partidului Naţional-Ţărănesc. După ce a ocupat mai multe funcţii în guvernele naţional-ţărăniste, în 1938 a fost numit ministru de Externe, dar a demisionat în 1940, din cauza schimbării raportului de forţe internaţionale în urma victoriilor germane în Vest. A fost acreditat apoi ca ministru plenipotenţiar la Moscova (1940–1941) şi a ţinut conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florenţa, Zürich, Geneva, pledând pentru interesele României în ultima parte a războiului. La Conferinţa Păcii din 1947 a depus două ample memorandumuri în care îşi prezenta opiniile faţă de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. A încetat din viaţă la 30 ianuarie 1957, având şi astăzi mormântul în străinătate.

Expoziţia „Grigore Gafencu“. Un destin este realizată în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Fundaţia „Konrad Adenauer“, Centrul Naţional al Cinematografiei – Arhiva Naţională de Film, Radio Free Europe / Radio Liberty şi