Omul care a descoperit presupusa datorie a Germaniei către România, Radu Golban, propune autorităţilor bancare româneşti o soluţie pentru eliminarea riscului valutar.
„Punem în atenţia decidenţilor politici posibilele implicaţii privind conversia tuturor creditelor contractate anterior în monedă străină şi continuarea creditării exclusiv în monedă naţională." Aşa sună un memoriu trimis săptămâna trecută mai multor instituţii din România - printre care FMI, Ministerul Finanţelor, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor - de către Radu Golban, un român care îşi completează studiile în arhivele Băncii Reglementelor Interna-ţionale din Basel, Elveţia.
Pe de o parte, titularii de credite sunt feriţi de riscurile valutare la care erau expuşi iniţial în cazul deprecierii leului, iar creditorii sunt feriţi de riscul nerecuperării creditelor, argumentează memoriul. Golban dă ca exemple Ungaria, care a interzis recent creditele în valută, sau Germania, care între cele două războaie mondiale a recurs la o astfel de tehnică pentru a-şi eşalona datoriile.
Casa de conversie
Pentru ca întoarcerea la leu să se poată face, este nevoie de înfiinţarea unei case de conversie, susţinută legal de autorităţi şi financiar de investitori, explică Golban. Ei pot fi bănci, fonduri de investiţii sau chiar - indirect - Fondul Monetar Internaţional, ale cărui interese converg în această direcţie, explică Golban. Ulterior acestei conversii, dacă împrumuturile în valută nu mai sunt permise, o eventuală depreciere a leului nu va mai avea ca efect creşterea restanţelor şi a tensiunilor sociale, însă va permite ajustarea economiei la condiţiile de criză. În acelaşi timp, investitorii şi-ar recupera contribuţiile la înfiinţarea casei de conversie.
Cine este autorul
Golban (37 de ani) este un cercetător atipic. El a emigrat în Germania, împreună cu familia, în 1988. A absol
