Creierul omului de Neanderthal şi cel al omului modern, deşi similare la naştere, cunosc o dezvoltare foarte diferită în cursul primului an de viaţă, potrivit unui studiu ce infirmă teoria conform căreia cele două specii aveau capacităţi mintale comparabile. Aceste diferenţe, referitoare la maniera în care creierul se dezvoltă la începutul vieţii, explică forma rotundă, distinctivă, a craniului uman, absentă la neanderthalieni şi la ceilalţi strămoşi şi "verişori" ai omului, cum sunt cimpanzeii, au explicat cercetătorii de la Institutul "Max Planck" de antropologie şi evoluţie din Germania.
Omul de Neanderthal, dispărut în urmă cu 28.000 de ani din motive misterioase, după ce a coexistat alături de Homo sapiens timp de 10.000 de ani, prezintă o formă mai alungită a craniului. Potrivit Mediafax, această descoperire are la bază comparaţiile efectuate între amprentele virtuale, măsurate în diferite stadii de dezvoltare, ale circumvoluţiunilor cerebrale şi ale structurilor învecinate din interiorul craniilor analizate - moderne şi fosilizate - provenind de la Homo sapiens şi neanderthalieni, inclusiv nou-născuţi.
Aceste variaţii observate într-un stadiu timpuriu de dezvoltare a creierului reflectă probabil schimbările ce aveau loc la nivelul circuitelor şi legăturilor cerebrale, a explicat Philipp Gunz, principalul autor al studiului, publicat în revista Current Biology. Organizarea internă a creierului contează cel mai mult în ceea ce priveşte capacităţile cognitive ale unei persoane, consideră autorul studiului. Omul modern este primul dintre hominide care a cunoscut o dezvoltare a circuitelor cerebrale în timpul primului an de viaţă.
"La oamenii moderni, legăturile dintre diversele regiune ale creierului se stabilesc în timpul primului an de viaţă şi sunt foarte importante pentru un grad avansat de socializare, emoţie şi funcţii de comunicare. Din
