Pentru Germania ziua de 9 noiembrie are o dublă semnificaţie: căderea Zidului Berlinului în urmă cu 21 de ani, motiv de bucurie dar şi de tristeţe pentru că în urmă cu 72 de ani avea loc pogromul nazist contra evreilor "Noaptea de cristal". Comemorarea pogromului a fost însă umbrită de polemici, transmite corespondentul RFI la Berlin, William Totok.
Preşedintele Republicii Federale Germania, Christian Wulff a calificat ziua căderii Zidului din Berlin drept cea mai fericită dată din istoria Germaniei.
Nimeni nu şi-a putut imagina ceea ce s-a întîmplat în urmă cu 21 de ani, fără vărsare de sînge, a spus marţi şeful statului în cursul unei vizite în landul federal răsăritean Brandenburg.
În acelaşi context Wulff a amintit şi de tragicele întîmplări care au avut loc în urmă cu 72 de ani, pe data de 9 noiembrie 1938. Această zi a intrat în istorie sub denumirea „Noaptea de cristal“. La iniţiativa ministrului Goebbels au fost incendiate numeroase sinagogi, au fost devastate prăvăliile şi locuinţele unor evrei.
Mulţi evrei au fost ucişi, alţii fuseseră internaţi în lagărele de concentrare. Pogromul din 1938 este considerat drept începutul persecuţiilor sistematice ale evreilor din Germania şi începutul Holocaustului - cu milioane de victime în toată Europa.
Tocmai această dublă semnificaţie a zilei de 9 noiembrie conferă acestor aniversări o dimensiune aparte în istoria Germaniei şi în istoria zbuciumată a Europei secolului XX.
Comemorarea pogromului care a avut loc la Frankfurt pe Main, într-un loc emblematic al democraţiei germane, în biserica Sf. Pavel, a revoluţionarilor paşoptişti, a fost umbrită de polemica izbucnită între reprezentanţii Consiliului central al evreilor din Germania şi organizatorii festivităţilor.
Salomon Korn de la organizaţia evreilor a declarat că va părăsi festivitatea în semn de protest dacă invitat
