In 25 aprilie 2005, malul raului Mosel a fost sadit cu 27 de frasini. Puietii au fost daruiti de Romania comunei Schengen, aflat la rascrucea a trei tari: Germania, Franta, Luxemburg. Prin acest gest, se sarbatorea semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Copaceii au crescut, la 1 ianuarie 2007 Romania a aderat. Acum, frasinii sunt copaci adevarati. In martie anul viitor, pe cand crengile lor vor inmuguri pentru a saptea oara, Romania se vrea intrata „in Schengen”. In spatiul Schengen, care e ca un cec, in alb.
Realitatea bate filmulAderarea la Uniunea Europena a declansat, la 1 ianuarie 2007, o euforie de nedescris la romani si la bulgari. Intrarea in UE insemna pentru cetateni libertate de miscare, oportunitati noi de munca si castig, o altfel de identitate. Reformarea institutiilor statului si accesul la banii europeni au catalizat si ele entuziasmul celor doua noi membre ale UE.
Pe agenda sta acum intrarea in spatiul Schengen. Este aceasta doar o „problema tehnica”, rezolvabila la nivel de institutii si stat? Teoretic, da. Practic, ea este problema a 21,5 milioane de romani, a 7,6 milioane de bulgari si a aproximativ 500 de milioane de europeni.
Libera circulatie a adus multe lucruri bune, dar si cateva rele, potentate in spatiul comunitar. Contrabanda, traficul de persoane, mica si marea criminalitate s-au „europenizat”. Confruntarea cu efectele nomadismului unor etnii a devenit palpabil. Comisia Europeana s-a trezit, pe langa agenda sa normala de lucru, cu teme noi.
Ca mai totdeauna in istorie, „realitatea a batut filmul” in procesul largirii UE. Iar cu extinderea spatiului Schengen, programata pentru 27 martie 2011, probabil ca va fi la fel.
Schengen pentru calitatea vietiiIn studiul publicat in luna octombrie a acestui an „Pregatiti pentru Schengen? Absolventi cu indulgenta“ de
