Panait Istrati, cel mai mare scriitor brăilean, care a dat nume atâtor instituţii autohtone, trăieşte în memoria colectivă a urbei. Considerat, pe timpul vieţii, când spion al Cominternului, când agent al naziştilor, deopotrivă adulat şi criticat de conaţionalii săi, Panait Istrati a fost şi a rămas prietenul brăilenilor, fie ei simpli cârciumari ori oameni din înalta societate.

Fiu al unui „contrabandist grec" şi al unei brăilence de la Baldovineşti, Joiţa, Panait Istrati a trăit tumultuos şi s-a stins în tăcere, dar amintirile despre el dăinuie de 75 de ani, de când a plecat la cele veşnice.

„În testamentul său, scriitorul a spus să fie înmormântat lângă mama sa, Joiţa. A fost, însă, înmormântat la Bucureşti, iar la scurt timp au deshumat-o pe Joiţa şi au înmormântat-o lângă fiu, făcându-se astfel un compromis. A fost un adevărat iureş în presa vremii, pentru că brăilenii îl revendicau pe Istrati, ca fiind al lor. Scriitorul îşi făcea foarte uşor prieteni. Într-adevăr, cel mai bun prieten al lui de la Brăila a fost Nicu Constantinescu, cel care avea o frizerie în Piaţa Sf. Arhangheli", ne-a spus dr. Zamfir Bălan, „păstorul" Casei Memoriale „Panait Istrati" din Grădina Publică, cel mai prolific şi mai erudit critic şi editor al operelor istratiene şi director adjunct al Muzeului Brăilei.

Mâncând pepeni cu viitorul primar al Brăilei

Atât Muzeul Brăilei, cât şi specialiştii Arhivelor păstrează cu sfinţenie dovezi ale prieteniei lui Panait Istrati cu I.N. Constantinescu, „frizerul-coafor" din Centrul Vechi, fosta Piaţă „Sf. Arhangheli" - actuala Piaţă Traian.

„Există aici mai multe cărţi poştale trimise de Istrati, dar şi o scrisoare a lui Constantinescu, din anii '20. Se pare că frizeria acestuia se afla în clădirea de vizavi de teatru, care a fost demolată în anii '80", ne-a precizat arhivistul Ştefania Botez. @