Profesoara Anca Marcu a învăţat în capitala Franţei despre cum se predă unei clase în care există elevi de naţionalităţi diferite. Dragostea pentru limba franceză i-a insuflat-o mama sa. Apoi, în clasele I-IV a fost fascinată de armonia şi muzicalitatea limbii franceze.
A urmat acest drum, astfel că, după ce a absolvit Facultatea de Litere de la Sibiu şi a lucrat o perioadă de timp în mediul privat, Anca Marcu a ajuns la catedră unde predă limba franceză de mai bine de trei ani. „Îmi plac copiii şi tocmai de aceea mi-am dorit să predau. Franceza este o limbă grea comparativ cu engleza, spre exemplu, dar există tot mai mulţi copii care optează pentru a învăţa această limbă”, a spus profesoara.
O problemă nouă
În urmă cu puţin timp Anca Marcu s-a întors de la Paris unde, împreună cu dascăli din mai multe ţări europene, a învăţat cum să lucrezi cu o clasă în care elevii au diferite naţionalităţi. „Experienţa a fost unică şi pot spune că am fost pusă în faţa unor situaţii la care nu m-am gândit. Acest curs pune pe tapet o problemă cu care am început să ne lovim deja. Europa unită a făcut ca şi în clase din Deva să avem elevi proveniţi din alte ţări. Nu mai vorbesc de elevii care provin din rândul minorităţilor naţionale”, a explicat Anca Marcu.
În timpul petrecut la Paris, hunedoreanca a avut ocazia să asiste şi la cursuri de literatură universală, limba franceză şi matematică desfăşurate la şcoala elementară din Charenton. A surprins-o cum elevii francezi de clasele I-IV reuşeau să comunice cu elevii algerieni sau marocani. Niciunul dintre ei nu făcea vreo diferenţă. „Elevii sunt învăţaţi să-şi expună propria cultură în faţa colegilor. Spre exemplu, citesc în faţa clasei poezii care ţin de tradiţia lor. Atâta doar că poeziile sunt citite în limba franceză. În acest fel se formează o legătură interculturală specială în care fiecare elev
