Pentru a demonstra că nu a fost colaborator, fostul ministru al justiţiei s-a folosit de argumentul că poartă alt nume decât cel care a consacrat-o. Sursa: AGERPRES

"Nu o cunosc pe această persoană, Rodica Mihaela Stănoiu", a fost declaraţia cu care fostul ministru al justiţiei i-a înmărmurit pe judecătorii unui complet de la Curtea de Apel Oradea, în urmă cu câteva zile.

Împreună cu soţul său, Şerban Stănoiu, fost membru al Curţii Constituţionale, şi cu noua sa avocată, Rodica Stănoiu a încercat din nou să demonstreze că nu a fost colaboratoare a Securităţii, într-un proces care e pe cale să devină cel mai lung din istoria CNSAS, instituţia cu care se judecă.

După patru ani de luptă în instanţă, Rodica Stănoiu şi-a construit apărarea pe argumentul că ea nu este Rodica Mihaela Stănoiu, aşa cum apare în câteva documente propuse de CNSAS ca probe. Este vorba despre şapte înscrisuri provenind din dosarul Rodicăi Stănoiu de la Direcţia de Paşapoarte, datate în perioada anilor ‘60-‘80, şi care urmează a fi expertizate grafologic, în comparaţie cu notele informative de la Securitate, semnate "Sanda" şi care, potrivit CNSAS, au fost scrise de fostul ministru.

Proba propusă de CNSAS a fost acceptată la începutul anului de Curtea de Apel Bucureşti, însă nemulţumită de decizie şi acuzând presiunile mediatice asupra instanţei, Rodica Stănoiu a cerut strămutarea.

"Botezată" de părintele Dreptului Penal comunist

În faţa instanţei de la Oradea, Rodica Stănoiu a prezentat cartea ei de identitate pe care scrie "Mihaela Rodica", şi nu "Rodica Mihaela" ca în documentele în cauză şi ca în lucrările de drept al căror autor este. Inversiunea celor două prenume ar fi fost impusă ca un fel de "nume de scenă", pentru o sonoritate mai bună, de celebrul profesor Vintilă Dongoroz, autorul Codului Penal şi al celui de Procedu