Oamenii de ştiinţă din cadrul Centrului Europen pentru Cercetare Nucleară (CERN) au creat un mini Big Bang, printr-un experiment care a reprodus fidel condiţiile existente la naşterea Universului, prin ciocnirea de ioni de plumb în loc de protoni. Echipa oamenilor de ştiinţă, formată din circa o mie de cercetători din peste o sută de institute din 30 de ţări, a reuşit uimitoarea performanţă cu ajutorul imensei maşinării amplasate în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, pe data de 7 noiembrie. Acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) include un tunel circular cu o lungime de 27 de kilometri. Coliziunea particulelor a generat un mini Big Bang, dar şi cele mai mari temperaturi şi densităţi atinse vreodată în cadrul unui experiment. Acesta a avut loc într-un mediu sigur şi controlat, în care s-au generat temperaturi de peste zece trilioane de grade, adică de un milion de ori mai mult decât cele pe care le întâlnim în centrul Soarelui. La asemenea temperaturi, protonii şi neutronii s-au topit, rezultând “o supă” de quarci şi gluoni, cunoscută în limbaj ştiintific drept plasmă quark-gluon. Pe de altă parte, magneţii puternici ai maşinăriei de la CERN au activat ionii şi i-au transportat la viteze apropiate de cea a luminii prin tunelurile subterane ale laboratorului. În cele din urmă, particulele au fost forţate să se ciocnească în detectorul Alice, astfel refăcându-se ceea ce oamenii de ştiinţă cred că este starea Universului imediat după Big Bang. Quarcii şi gluonii sunt particule subatomice din care este formată materia. În starea de plasmă quarc-gluon, acestea nu se atrag. Se crede că plasma a existat imediat după Big Bang. Prin studierea plasmei, fizicienii speră să afle mai multe despre forţa care leagă nucleele atomilor şi care este responsabilă pentru 98% din masa lor. Experimentul a infirmat teoriile celor care se temeau că oame